Fredonari de lampagiu

Acei oameni cărora le e de-ajuns pământul trebuie să ştie să-şi plătească bucuria prin luciditate şi, refuzând fericirea iluzorie a îngerilor, să accepte să iubească doar ceea ce trebuie să moară. (articol despre Armand Guibert, 1950)
Vai! Ne făurim maxime ca să cârpim găurile din propria fire. (prefaţă la colecţia de eseuri "Faţa şi reversul", 1958)
În taina inimii mele, nu mă simt umil decât în faţa vieţilor celor mai sărmane sau a marilor aventuri ale spiritului. Între acestea două se află astăzi o societate ce stârneşte râsul. (prefaţă la colecţia de eseuri "Faţa şi reversul", 1958)
Jeune, je demandais aux êtres plus qu’ils ne pouvaient donner: une amitié continuelle, une émotion permanente.
Je sais leur demander maintenant moins qu’ils peuvent donner: une compagnie sans phrases. Et leurs émotions, leur amitié, leurs gestes nobles gardent à mes yeux leur valeur entière de miracle: un entier effet de la grâce. (“Le premier homme”, Feuillet IV)
Miturile sunt faţă de religie ceea ce e poezia faţă de adevăr: măşti ridicole sub care se ascunde pasiunea de a trăi. (Nunta, "Deşertul")